Valeriu Andreiescu – Istoria Penticostalismului Românesc, Volumul 1 (6)

Prima reorganizare a asociației penticostale din jud. Arad a avut loc în cadrul unei conferințe ținute la Pâncota în Ianuarie 1945, în cadrul căreia, cum își amintea Trandafir Sandru:

[…] s-a pus problema unor demersuri în vederea obținerii recunoașterii legale. În fruntea organizației însă au fost aleși fratele Florea Iulian și cu mine. În numele celor doi reprezentanți aleși la Pâncota, jud. Arad au fost depuse cereri la Ministerul Cultelor și Artelor, înregistrate sub nr. 6972 din 13 Februarie 1945 și la Ministerul Justiției, înregistrată sub nr. 19745 din 13 februarie 1945, Reprezentantul în București al asociației a fost Danciu Ioan.

Pavel Bochian consemna și el consfătuirea de la Pâncota, prima inițiativă cunoscută de reorganizare penticostală după căderea regimului Antonescu: „În luna Ianuarie 1945, la o conferință în Comuna Pâncota, Jud. Arad, împreună cu frații adunați am semnat cererea pentru recunoașterea Bisericii Penticostale, însărcinând ca reprezentanți ai bisericilor pe frații Iuliu Florea și Sandru Trandafir.”

Astfel, începea cariera de lider a lui Trandafir Sandru, deși în acel moment cererea de recunoaștere a asociației penticostale nu avea nici o șansă. La 4-11 Februarie 1945 avea loc conferința de la Ialta, la care Stalin a primit mână liberă în România din partea lui Churchill, premierul britanic și a lui Roosevelt, președintele SUA. Ca urmare, comuniștii care manipulau masele în Capitală, controlând distribuția alimentelor, au provocat tulburări uriașe la București și guvernul a fost izgonit fără ca măcar să aibă timp să-și dea demisia. Petiția lui Sandru și Florea a rămas fără răspuns, nefiind băgată în seamă nici de noul guvern, format abia la 6 martie 1945, în urma celebrei lovituri de pumn în masă a reprezentantului sovietic Vâșinski în fața Regelui Mihai. Reforma agrară din Martie 1945 (în fapt de mică amploare, fiindcă 2/3 din pământul moșieresc fusese împărțit moșierimii în 1921, iar restul marii proprietăți se fărâmițase) urmărea să-i atragă pe țărani de partea noii puteri, căci ei formau majoritatea poporului și armatei române, cea de-a patra armată ca efectiv după URSS, SUA, și Marea Britanie în războiul împotriva Axei. După capitularea Japoniei în August 1945, guvernul impus de sovietici din necesități militare va fi contestat de Regele Mihai, cu susținerea formală a Marii Britanii și SUA.

Reclame

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s